Lingvistica generala
Prezentarea domeniilor lingvisticii generale si a metodelor lingvistice. Prezentarea stilurilor functionale. Stilul beletristic. Aprofundarea analizei textului non-fictional / fictional. Aplicatii semantice, lexicale si stilistice în analiza textului literar
Introducere în teoria literaturii
Cursul ofera studentilor din anul I un mijloc de orientare rapida între notiunile de teorie a literaturii pe care le vor folosi la cursurile de istoria literaturii române din timpul facultatii. Studentii au nevoie nu de teorii alambicate si abscons exprimate, ci de câteva repere practice, limpede formulate.
Evolutia sensurilor si locului literaturii între celelalte modalitati de existenta ale culturii. Stiinta literaturii si diferitele ei ramuri. Cercetarea extrinseca a literaturii. Cercetarea intrinseca. Elemente de teorie literara în analiza unui text epic. Analiza unui text liric. Analiza unui text dramatic. Curente si miscari literare. Baroc si clasicism. Iluminism si romantism. Curentele literare de la sfârsitul secolului XIX pâna la primul razboi mondial. Traditie si modernism în perioada interbelica. De la proletcultism la antiroman.
Limba româna contemporana I
Descrierea modului în care este organizata si functioneaza limba româna contemporana la nivel fonetic. Clasificarea articulatorie, acustica si functionala a sunetelor limbii române. Structura fonologica a limbii române. Fenomenele fonetice si fonologice care fundamenteaza ortografia si ortoepia româneasca. Principiile si normele ortografice si ortoepice ale limbii române. Relatia dintre fonologie si celelalte compartimente ale limbii.
Limba româna contemporana II
Descrierea modului de organizare si functionare a limbii române literare contemporane la nivelul lexical; aplicarea la limba româna a teoriei cuvântului si a conceptului de ansamblu lexical; sistematizarea limbii române pe latura semantica si pe cea a formei. Cultivarea limbii la nivelul lexical, abordarea unor domenii subsumate sau adiacente vocabularului: onomastica, onomasiologia, frazeologia.
Limba si paleografie latina I/II
Prezentul curs este structurat pe 28 lectii si cuprinde notiuni de paleografie, fonetica, morfologie si sintaxa latina care, alaturi de lexicul întâlnit în textele de studiu, are drept scop sa dezvolte întareasca capacitatea de exprimare corecta si nuantata în limba româna a studentilor, prin cunoasterea, cu ajutorul limbii latine a originii cuvintelor românesti.
Istoria literaturii române I
Scopul cursului este acela de a-i conduce pe studenti pe complicatul drum al trecerii de la literatura ca adjuvant mnemotehnic si retorica a persuasiunii, la literatura ca delectare intelectuala si joc cu imaginarul. Scurta introducere istorica. Problema scriitorilor supranumiti „straromâni”. Mileniul tacerii. Formarea Principatelor Române. Vechile scrieri românesti redactate în slavona. Problema culturii românilor din Transilvania dupa Unio Trium Nationum. Primele manuscrise cu traduceri românesti provenite din Maramures. Primele tiparituri românesti. Coresi si Brasovul. Cronica românilor din Schei. începutul istoriografiei în limba româna. O istoriografie în continuitate: Grigore Ureche. Miron Costin. O domnie a culturii: Constantin Brâncoveanu. Prezenta eruditului: Constantin Cantacuzino. O carte a unitatii peste granite: Varlaam, Carte româneasca de învatatura. Stravechi traditii literare trecute în limba româna: Dosoftei. Triumful artei oratorice: Antim Ivireanu. Nicolae Milescu: un erudit român între Stockholm si Pekin. Ion Neculce: istoria ca arta a povestirii. Dimitrie Cantemir: un homo universalis, un erudit, un literat. Carti populare - analize de text. Scoala Ardeleana: iluminismul slujind ideea nationala. Ion Budai Deleanu: un scriitor ce-si depaseste timpul. Familia Vacarescu. Costache Conachi. Lirica de iatac si lirica patriotica. Dinicu Golescu: memorialistica de calatorie.
Istoria literaturii române II
Se va urmari cunoasterea urmatoarelor teme generale pe baza analizei principalelor opere literare: literatura cu subiect istoric - despartirea de istoriografie; încercari de roman - esecuri si realizari; cultura orala - cultura comuna - cultura scrisa; nuvele si povestiri; probleme ale limbii literare comune; probleme de teorie literara; rolul periodicelor în înnoirea gustului literar; lirica - genul înnoitor al generatiei pasoptiste - poezia naturii; dezvoltarea teatrului; memorialistica.
Temele cursurilor vor fi urmatoarele: Principalele evenimente istorice si caracteristicile culturale generale ale perioadei pasoptiste. Primele periodice - înnoirea modalitatilor de transmitere a culturii. Initiativa lui Ion Heliade Radulescu si Gheorghe Asachi. Ion Heliade Radulescu: prozator, polemist, poet. Atitudinea fata de „noua generatie”: Vasile Cârlova si Grigore Alexandrescu. Costache Negruzzi - de la naratiunea cronicarilor la nuvela romantica. Mihail Kogalniceanu - programul „Daciei literare”. Arta oratorica. Grigore Alexandrescu - literatura devine modalitate de a exista. Nicolae Balcescu si Alecu Russo - stilul profetilor ca expresie a constiintei nationale: Cântarea României. Dimitrie Bolintineanu - între conventionalul evocarilor istorice si poezia departarilor. Vasile Alecsandri - „acel rege al poeziei…”; - pericolul versificarii facile; - trecerea în registrul scrisului a sugestiilor venite din cultura orala (folclor); proza ca arta a evocarii - corespondenta cu Ion Ghica. Teatrul - de la malitiozitatea comediilor la melancolia dramelor în versuri. Alexandru Odobescu - eseul ca pelerinaj cultural. Nicolae Filimon - aglomerare de proze scurte sau roman? Bogdan Petriceicu Hasdeu - enciclopedismul sintezelor neîmplinite si curajul deschiderii de drumuri.
Etnografie si folclor I
Cursul general de FOLCLOR are un caracter informativ si formativ, oferind studentilor posibilitatea cunoasterii si interpretarii stiintifice a unui amplu registru cultural (cultura traditionala-orala româneasca), cu valoare identitara. Studiul modelelor categoriale folclorice, rituale si non-rituale, creeaza studentilor deprinderea analizei etnologice moderne, în parametri europeni.
Doctrine fundamentale AZS
Cursul cuprinde o expunere sistematica a doctrinelor fundamentale ale Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea asa cum sunt ele prezentate în doctrina Bisericii cu accent pe doctrinele specifice.
Spiritualitate crestina
Cursul ofera studentului o perspectiva biblica a spiritualitatii crestine, o prezentare a celor mai importante principii devotionale si o trecere în revista a principalelor practici devotionale (discipline spirituale). Studiul aprofundat al disciplinelor spirituale, al principalelor teorii de dezvoltare spirituala, al tendintelor curente în spiritualitatea crestina, si al autorilor reprezentativi din domeniu.
Limba straina (Lb. engleza I/II)
Limba engleza este studiata sub forma unui curs practic ce urmareste învatarea/predarea notiunilor de gramatica. Cursul îsi propune sa dezvolte în student deprinderile de citire, traducere, scriere si vorbire.
Limba straina (Lb. engleza sau Lb. franceza)
Limba engleza sau Limba franceza este studiata sub forma unui curs practic ce urmareste învatarea/predarea notiunilor de gramatica. Cursul îsi propune sa dezvolte în student deprinderile de citire, traducere, scriere si vorbire.
Introducere în pedagogie
Cursul ofera informatii despre componentele curriculumului: documente de politica educationala, planul de învatamânt, obiective de formare pe tipuri de scoli, programe scolare, ghiduri si reglementari, modalitati de evaluare, manuale alternative, materiale suport folosite la clasa.
Informatica
Cursul are ca principal obiectiv sa furnizeze studentilor cunostintele de baza privind componentele hardware si software ale unui sistem informatic cu aplicatie în domeniul utilizatorilor. Se insista pe cunoasterea microcalculatoarelor, organizarea acestora în retele de calculatoare, sisteme de operare, procesarea documentelor, realizarea de prezentari, procesare a datelor cu structuri tabelare, facilitati INTERNET. Lucrarile de laborator au ca obiectiv crearea deprinderilor pentru utilizarea sistemelor de operare, realizarea unor lucrari de procesare de documente, prezentari pe suport informatic, procesare de tabele pentru aplicatii statistice si utilizarea serviciilor furnizate de INTERNET.
Literatura comparata I/II
Cursul de literatura comparata ofera studentilor informatii despre principalele momente si curente literare din evolutia literaturii române; scriitorii canonici ai literaturii universale si principalele lor scrieri; cele mai importante teme si motive care au traversat literatura europeana precum si scriitorii care au influentat evolutia literaturii române.
Limba româna contemporana III/IV
Cunoasterea sistemului gramatical al limbii române. Identificarea structurii morfologice a partilor de vorbire si a categoriilor morfologice pe care le realizeaza. însusirea metodologiei de cercetare si de analiza gramaticala. Formarea deprinderilor de scriere si exprimare verbala corecta.
Istoria limbii române I
Prezentarea originii si evolutiei limbii române pâna în epoca scrierii în româneste: latina dunareana, limba româna comuna, formarea dialectelor limbii române, evolutia în perioada secolelor XIII-XV, influentele limbilor vecine asupra limbii române. Urmarirea principalelor fenomene de fonetica istorica a limbii române: schimbarile fonetice si accidentele fonetice care au adus cuvintele românesti pâna la stadiul limbii române literare vechi.
Istoria limbii române II
Prezentarea principalelor transformari pe care le-a suferit limba latina în morfosintaxa de-a lungul evolutiei sale spre limba româna, apoi fenomenele inovate de aceasta în marile perioade ale devenirii: româna comuna, aparitia celor 4 dialecte, perioada preliterara (pâna în sec. al XV-lea). Urmarirea fenomenelor va trebui sa formeze studentilor imaginea liniilor de evolutie care au facut ca latina sa devina româna.
Istoria literaturii române III/IV
Cursul urmareste o prezentare generala a epocii marilor clasici, precum si analiza si interpretarea autorilor reprezentativi din proza, poezie, teatru si critica.
Fiecare autor este abordat din perspectiva contextului national si universal. Se face totodata o raportare a autorilor si a operelor acestora la valorile culturale ale epocii si mai ales la valorile morale. Se pune în discutie mesajul fiecarui autor prin opera creata si contributia pe care o are la pastrarea si promovarea valorilor morale. Se fac observatii cu privire la aportul scriitorilor clasici la dezvoltarea limbii literare.
Istorie adventista
Cursul se întinde pe o perioada de 14 saptamâni si trateaza mai întâi cadrul istoric, al aparitiei miscarii adventiste la jumatatea secolului al XIX-lea din punct de vedere organizatoric. Cursul argumenteaza ideea ca din punct de vedere doctrinar originile bisericii Adventiste se întind pâna în primul secol al Bisericii apostolice. Dupa ce este tratata miscarea millerita cursul continua cu dezvoltarea bisericii adventiste de-a lungul istoriei, din punct de vedere organizatoric, doctrinar, misionar, educational etc.
Studii E.G. White
Studiu al darului profetic de-a lungul erei crestine, cu o subliniere speciala a vietii si operei lui Ellen White. Stabilirea relatiei dintre profetii canonici si cei necanonici. Rolul lui Ellen White în dezvoltarea Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea.
Limba engleza III/IV
Limba engleza este studiata sub forma unui curs practic ce urmareste consolidarea notiunilor de gramatica. Cursul îsi propune sa pregateasca studentii pentru a se exprima fluent în limba engleza si pentru a întelege un text de limba engleza.
Limba româna contemporana V/VI
Descrierea modului în care este organizata si functioneaza limba româna contemporana la nivel gramatical (sintactic). Cultivarea unei exprimari corecte, orale si scrise, bazate pe o buna cunoastere a morfologiei si a sintaxei limbii române contemporane. însusirea notiunilor de sintaxa a propozitiei si frazei completeaza procesul de cunoastere a normelor limbii literare la nivel fonetic, lexical si morfologic. Crearea abilitatilor de analiza si constructie a unitatilor, relatiilor si functiilor sintactice, ca factori dinamici în comunicarea lingvistica.
Istoria limbii române literare I/II
Cursul are ca obiectiv urmarirea evolutiei limbii literare, a dezvoltarii limbii scrise, a limbii literare ca limba de cultura de la origini (sec. al XVI-lea) pâna în zilele noastre. Faptul acesta presupune urmarirea procesului de constituire a normei unice supradialectale si referirea la fenomene de limba apartinând tuturor variantelor functionale sau stiluri ale limbii literare: stilul literaturii artistice, stilul tehnico-stiintific, stilul juridico-administrativ si stilul publicistic. Conceptul de limba literara este, deci, mult mai larg fata de acceptiunea care i se acorda pâna pe la mijlocul secolului trecut, iar crearea si cultivarea normelor limbii literare trebuie privite în legatura directa cu procesul general de dezvoltare a limbii comune ca si cu procesul de evolutie sociala si culturala.
Istoria literaturii române V/VI
Cursul urmareste prezentarea generala a perioadei interbelice. Se abordeaza creatorii acestei perioade dupa criteriul genului abordat: poezie, proza, drama, eseu, critica.
În cadrul genului liric se propun spre interpretare autorii reprezentativi si se are în vedere în special directia poeziei religioase. Se interpreteaza maniera de abordare a liricii religioase, conceptii cu privire la raportul om-divinitate, poet-divinitate. Se insista asupra influentelor diferitelor curente teologice asupra liricii românesti interbelice si se precizeaza atitudinea poetilor fata de religie. Se fac observatii cu privire la abordarea acestor autori din perspectiva conceptiilor Bisericii Adventiste de Ziua a Saptea.
În cadrul genului epic se analizeaza noua structura a prozei. Se urmaresc tendintele si oscilarile între traditionalism si modernism. Se urmareste modul în care autorul se raporteaza la standardele morale ale crestinismului.
Genul dramatic este abordat din perspectiva „noului val” de autori, cei care pledeaza pentru teatru de idei. Se are în vedere identificarea idealurilor de care sunt însufletiti eroii si lupta pentru atingerea lor. Se releva mesajul moral al teatrului de idei.
Stilistica limbii române I/II
Cursul îsi propune sa faca o sinteza a exprimarii corecte gramaticale împreuna cu bogatia de licente literare si poetica, sinteza cu ajutorul careia viitorul absolvent sa fie capabil sa pastreze corectitudinea limbii si în acelasi timp sa dezvolte limba.
Filosofia educatiei adventiste
Cursul ofera studentului o perspectiva biblica a filosofiei educatiei. Se vor considera elementele metafizice, epistemologice si axiologice care compun fundamentul sistemului de educatie adventist. Se vor prezenta diferite conceptii despre lume si cum influenteaza acestea educatia. Se vor analiza elementele esentiale, valorile si idealurile educatiei adventiste.
Misiologie
Disciplina de fata îsi propune sa afirme studentilor principiile si metodele care stau la baza misiunii si lucrarii pastorului ca evanghelist si învatator biblic, educând pe cursant în spiritul iubirii si zelului pentru salvarea sufletelor pierdute, pregatindu-l psihologic si profesional sa abordeze oameni de diverse categorii sociale, în mod personal, în grup sau în întâlniri publice. Studentul va fi educat în spiritul respectului fata de credintele si traditiile altora, în spiritul respectului fata de libertatea constiintei si libertatea cuvântului.
Limba straina (Lb. spaniola)
Prima parte a cursului se adreseaza studentilor începatori, fara cunostinte de limba spaniola, de aceea cursul cuprinde exercitii variate care sa acopere toate aspectele studiului unei limbi straine (pronuntie, vocabular, gramatica, elemente de comunicare). A doua parte porneste de la un nivel elementar cuprinzând o sistematizare si o completare a notiunilor de gramatica, o îmbogatire a vocabularului si a instrumentelor de comunicare, la care se adauga câteva elemente generale de cultura si civilizatie spaniola.
Limba straina (Lb. engleza)
Asistarea studentilor în consolidarea cunostintelor de limba acumulate. Revizuirea si îmbunatatirea cunostintelor de limba si vocabular.
Management educational
Cursul ofera informatii viitorilor absolventi despre administrarea unei scoli, realizarea proiectelor de finantare si dezvoltare.
|
Specializări